Ξέπλυμα χρήματος

SPALAREA BANILOR prin instituțiile bancare și ”Infracțiunile inteligente”

Spălarea banilor este o activitate ilicită prin care o persoană sau un gup de persoane, încearcă sa ascundă proveniența/originea si posesia reala a veniturilor obținute din activități ilegale, de regulă trafic de droguri, trafic de arme, contrabandă, bancrută frauduloasă sau înșelăciune în domeniul financiar-bancar, prostituție, trafic de persoane.Deși din aceste infracțiuni rezultă foarte mulți bani infractorii nu vor putere a folosi banii fără a risca să fie prinși, astfel că vor căuta o cale aparent legală pentru a ascunde sau disimula natura ilicită a câștigurilor lor şi a le insera in circuitul financiar legal. Scopul ”spălării banilor” este acela de a permite infractorilor menținerea controlului asupra acestor venituri,  oferind o aparenta de legalitate pentru sursa lor de venit. Deci spălarea banilor este un proces prin care se dă o aparență de legalitate unor venituri obținute ilegal de către infractori care, fără a fi compromiși, beneficiază ulterior de sumele obținute. Este un proces dinamic, în trei etape, care necesită în primul rând: mișcarea fondurilor obținute în mod direct din infracțiuni; în al doilea rând :ascunderea urmelor banilor pentru a se evita orice tip de investigație; în al treilea rând; disponibilizarea banilor pentru infractori, fără a se putea depista originea fondurilor și nici locul unde au fost obținute veniturile ilegale.

 

GHIDUL DE TRANZACTII SUSPECTE

În primul rând, infractorii vor căuta căi legale de introducere a numerarului în sistemul financiar. Operațiunile bancare tradiționale de constituire a depozitelor, sau de transfer al banilor şi sistemele de creditare oferă un mecanism vital pentru spălarea banilor.Procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape care pot cuprinde numeroase tranzacții efectuate de spălătorii de bani, respectiv:

1. Plasarea:

– reprezintă deplasarea fizica a veniturilor obținute din activitatea ilegala, pentru separarea spațiala de masa infracțională

2. Stratificarea:

 reprezintă procesul de mișcare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea;

– separarea
veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacții financiare proiectate pentru a înșela organele de control şi pentru a asigura anonimatul.

3. Integrarea:

 revenirea banilor astfel spălați la dispoziția infractorilor, cu aparenta provenienței lor din activități licite 

– furnizarea unei aparente legalități a profiturilor obținute ilegal.

Dacă procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou banii obținuți ilegal, circuitul economic, în aşa fel încât banii vor reintra în sistemul financiar apărând ca fonduri normale şi „curate” obținute din activități comerciale. Cei trei paşi de bază se pot constitui în faze separate şi distincte. Ei pot apărea însă şi
simultan sau, mai obișnuit, se pot suprapune. Felul în care sunt folosiți pașii de bază depinde de mecanismele de spălare disponibile și de cerințele organizațiilor criminale.

Nu există o singură metodă de spălare a banilor. Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux (de ex. o mașină sau o bijuterie) până la trecerea banilor printr-o rețea complexă internațională, de afaceri legale şi prin companii „scoică” (companii care există numai ca persoane juridice legale fără a deține activități comerciale sau a desfășura afaceri). Inițial, în cazul traficului de droguri sau altor infracțiuni cum ar fi contrabanda, furtul, șantajul etc., fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie să fie introduși prinorice metodă în sistemul financiar. Instituțiile bancare efectuează audituri prin trimiterea de circulare și instrucțiuni interne clare
funcționarilor băncii. Astfel că, infractorii vor găsi metode din ce în ce mai ingenioase de a ascunde proveniența banilor iar organele de cercetare vor trebui să caute metode noi și inteligente de depistare rapidă și blocare a acestor proceduri ilegale. Ușor de spus, greu de realizat. Deoarece spălarea banilor vizează banii obținuți în numerar care trebuie incluși în circuitul civil și justificată proveniența lor, principala măsură adoptată de statele UE este de a limita cuantumul depunerilor și tranzacțiilor în numerar și de a impune băncilor și altor autorități obligația de a raporta orice depuneri care depășesc un anumit cuantum. Instituțiile bancare realizează controale prin transmiterea de circulare și instrucțiuni interne clare către funcționarii bancari. Dar aceste măsuri lasă loc unui alt tip de infracțiuni care au luat amploare în ultimii ani, infracțiunile informatice, prin care sunt sparte conturile bancare, sunt efectuate transferuri și furturi de bani, în moduri atât de ingenioase încât de multe ori infractorii nu sunt depistați. Aceste infracțiuni pe care eu le voi numi ”infracțiuni inteligente” deoarece necesită persoane foarte inteligente și cu studii superioare la nivel informatic/cibernetic, economic, sunt mult mai greu de depistat și limitat decât cele de spălare a banilor care utilizau metodele tradiționale. 

Deci am reușit să limităm și să izolăm un tip de infracțiuni ”tradiționale” dar din nevoia de găsi căi ingenioase de  a obține venituri ilegale, s-a dezvoltat un nou tip de ”infracțiuni inteligente„ care riscă să producă un dezechilibru semnificativ asupra întregului sistem financiar – economic mondial. Toate operațiunile financiare-economice sunt în strânsă legătură, de la cea mai nesemnificativă operațiune la cea mai complexă, astfel că o mică ruptură în aceasta rețea de fire invizibile în aparență, va produce un mare dezechilibru în sistemul financiar bancar mondial. În 2020 Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune al UE privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, care include măsuri pe care le va lua pentru o mai bună aplicare, supraveghere și coordonare a normelor relevante ale UE. Concomitent, a publicat o metodă pentru identificarea țărilor din afara UE cu risc ridicat cu deficiențe în cadrul regimului lor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, care prezintă o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE.

Reglementare legală: Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălăriibanilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative, care cuprinde inclusiv modificările aduse prin OUG nr.123/2022

• Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2022 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

 

• Ordin nr. 191 / 28.06.2023 privind aprobarea formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a metodologiei de transmitere a acestora

 

https://www.onpcsb.ro/ro/a/126/legislatie

https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/glossary/money-laundering.html

Articol adaptat din legislația UE de practicianul în insolvență Laura Banu, fiind protejat de drepturi de autor.

 άρθρο προσαρμοσμένο από το δίκαιο της ΕΕ από τη διαχειριστής αφερεγγυότητας Laura Banu